In aceasta pagina va vom prezenta pentru pasionatii de electronica cum sa execute anumite montaje electronice foarte interesante si deosebit de uitile in viata noastra de zi cu zi:
Schema simpla emitator de baza in infrarosu
Emitatorul este destinat folosirii impreuna cu acest receptor in infrarosu. Functioneaza cu 2 baterii de 1.5V sau cu o baterie cu litiu de 3V. Pentru a rezulta un montaj compact si totusi o buna stabilitate a frecventei, schema foloseste un oscilator cu retea de defazare.
Curentul consumat depinde de tensiunea de alimentare si de durata cat se mentine apasat S1. Cand Ub = 2V, frecventa este de 29.3 kHz, curentul de varf prin LED-uri este de 25 mA si curentul total consumat este de 27 mA. Cand Ub = 3.2 V, frecv este de 30.4 kHz, curentul de varf prin fiecare led este de 64 mA si curentul total consumat este de 67mA. La aceasta tensiune de alimentare distanta de lucru dintre prototipul emitatorului si receptor a fost de 13 metri.
Curentul consumat se poate reduce prin conectarea in serie cu S1 a unui grup paralel RC (R = 10 kΩ ;C = 1000uF/6.3V). La apasarea lui S1 rezulta numai un impuls scurt de curent. Chiar daca se mentine apasat S1, curentul nu poate depasi 300uA.
Curentul consumat depinde de tensiunea de alimentare si de durata cat se mentine apasat S1. Cand Ub = 2V, frecventa este de 29.3 kHz, curentul de varf prin LED-uri este de 25 mA si curentul total consumat este de 27 mA. Cand Ub = 3.2 V, frecv este de 30.4 kHz, curentul de varf prin fiecare led este de 64 mA si curentul total consumat este de 67mA. La aceasta tensiune de alimentare distanta de lucru dintre prototipul emitatorului si receptor a fost de 13 metri.
Curentul consumat se poate reduce prin conectarea in serie cu S1 a unui grup paralel RC (R = 10 kΩ ;C = 1000uF/6.3V). La apasarea lui S1 rezulta numai un impuls scurt de curent. Chiar daca se mentine apasat S1, curentul nu poate depasi 300uA.
Schema circuit emitator in infrarosu
Schema simpla detector de metale
Inima circuitului detector de metale este integratul CS209A. Detectorul de metale este format dintr-o bobina de 100uH. Integratul are un oscilator care formeaza impreuna cu bobina un circuit LC, inductanta bobinei modificandu-se la aproprierea de obiecte metalice.
Ledul 1 se va aprinde si buzzerul va suna cand bobina isi va schimba inductanta. Setarea este usoara, VR1 este ajustat ( la departare de metale ) asa incat ledul se aprinde si buzzerul suna, apoi se ajusteaza pana cand ledul si buzzerul se opresc.
Ledul 1 se va aprinde si buzzerul va suna cand bobina isi va schimba inductanta. Setarea este usoara, VR1 este ajustat ( la departare de metale ) asa incat ledul se aprinde si buzzerul suna, apoi se ajusteaza pana cand ledul si buzzerul se opresc.
Schema detector metale
Schema metronomului electronic
Frecventa impulsurilor metronomului (indicator de timp pentru studiul muzicii) poate fi reglata cu P1. Tensiunea de alimentare de 9V face montajul foarte potrivit poentru alimentarea de la baterie. Daca se utilizeaza un difuzor cu impedanta mica, de 8 Ω, trebuie adaugata o rezistenta serie (1 W), pentru a mari rezistenta ohmica prea mica. In afara de aceasta, se asigura o durata de viata mai mare pentru baterie, prin curentul mai mic absorbit.
Cronometru cu avertizare optica si acustica
Aceasta schema de cronometru cu avertizare optica si acustica indeplineste anumite nevoi, de exemplu: Daca pun la copt o prajitura care trebuie scoasa dupa o ora (1h) sau pun la fiert niste oua moi care in momentul in care apa incepe sa clocoteasca apas pe butonul Start al montajului care este programat pe 2 minute si 30 secunde (2,30) dupa trecerea timpului programat se aprinde Ledul si suna difuzorul din montaj.
Acest montaj il poti programa de la 1 minut (1″) la 6 ore (6h) dupa necesitati. Mentionez ca daca marim valorile potentiometrului si a condesatorului de 2200 μF, timpul de programare creste peste 6 ore (6h). Singurul lucru mai greu este gradarea (scrierea) in minute si ore a potentiometrului care se face prin tatonare rotind potentiometrul si apasand de “n” ori butonul Start.
Punerea in functiune se face in felul urmator:
Se inchide intrerupatorul I. Se fixeaza potentiometrul pe pozitia orei dorite si se apasa micro-intrerupatorul Start si dupa trecerea timpului dorit Ledul se aprinde si difuzorul suna pana cand apasam Start sau deschidem intrerupatorul I. Valorile pieselor sunt notate pe schema.
Schema cronometru electronic
Punerea in functiune se face in felul urmator:
Se inchide intrerupatorul I. Se fixeaza potentiometrul pe pozitia orei dorite si se apasa micro-intrerupatorul Start si dupa trecerea timpului dorit Ledul se aprinde si difuzorul suna pana cand apasam Start sau deschidem intrerupatorul I. Valorile pieselor sunt notate pe schema.
Montajul se comporta ca un tantar adevarat: imediat ce se intuneca acesta incepe sa bazaie in mod suparator. Cum se lumineaza ele redevine mut, astfel ca, la fel ca in cazul tantarului veritabil este foarte greu de reperat.
Tensiunea de la pinul 2 al lui IC1a determinca daca tantarul este activ sau nu. Nivelul acestei tensiuni depinde de rezistenta fotovaristorului R1 si de reglajul cu P1.
Dureaza aproximativ 90 de secunde pana cand C3 se va incarca complet si in acest interval pinul 6 al lui IC1b va fi in starea H.
Imediat ce tensiunea la acest pin scade sub pragul inferior al lui IC1b, iesirea portii (pinul 4) trece in starea H. Ca urmare, Ic1c incepe sa oscileze. La iesirea oscilatorului va fi produs un semnal dreptunghiular ca va fi trecut prin bufferul IC1d si apoi aplicat buzerului. Buzzerul va functiona atata vreme cat T2 este deschis iar tonul bazaitului nu va continuu si complet aleator.
De indata ce se lumineaza, potentialul de la pinul 2 ala lui IC1a scade, ceea ce determina descarcarea rapida a lui C2 prin Di si R4, astfel incat oscilatorul se blocheaza imediat.
Curentul ce se stabileste prin circuit este de numai n2-5 mA, astfel daca folosim o baterie de 9V, aceasta va avea o durata de functionare destul de lunga.
Tensiunea de la pinul 2 al lui IC1a determinca daca tantarul este activ sau nu. Nivelul acestei tensiuni depinde de rezistenta fotovaristorului R1 si de reglajul cu P1.
Dureaza aproximativ 90 de secunde pana cand C3 se va incarca complet si in acest interval pinul 6 al lui IC1b va fi in starea H.
Imediat ce tensiunea la acest pin scade sub pragul inferior al lui IC1b, iesirea portii (pinul 4) trece in starea H. Ca urmare, Ic1c incepe sa oscileze. La iesirea oscilatorului va fi produs un semnal dreptunghiular ca va fi trecut prin bufferul IC1d si apoi aplicat buzerului. Buzzerul va functiona atata vreme cat T2 este deschis iar tonul bazaitului nu va continuu si complet aleator.
De indata ce se lumineaza, potentialul de la pinul 2 ala lui IC1a scade, ceea ce determina descarcarea rapida a lui C2 prin Di si R4, astfel incat oscilatorul se blocheaza imediat.
Curentul ce se stabileste prin circuit este de numai n2-5 mA, astfel daca folosim o baterie de 9V, aceasta va avea o durata de functionare destul de lunga.
Schema circuit tantar electronic
Schema alungare caini, anti-caini
Aceasta schema anti caini va ajuta sa scapati de cainii vagabonzi care nu au altceva de facut decat sa va latre incercand sa va muste.
Circuit anti-caine
Aceasta binecunoscuta activitate a radioamatorilor nu are nimic in comun cu vanarea vulpilor ci consta in cautarea de catre un numar de “radio-vanatori”, a unui transmitator ascuns.
“Vulpea” pe care v-o propunem aici este de fapt un mic emitator care emite un cod in banda de 80 m. Este alimentat de la o baterie PP3, de 9 V; in functionare absoarbe un curent sub 30 mA.
Rafalele de impulsuri, generate de N2, sunt utilizate pentru a modula purtatoarea generata de T1, care lucreaza pe o frecventa cuprinsa intre 3.3 Mhz si 4.3 MHz.
Rafala tonului modulat in amplitudine este amplificat in N3-N6 si apoi livrat unei antene, prin intermediul filtrului L1-L2-C7-C8. Puterea transferata antenei este de 200 mW.
Pentru a realiza reglajul fin al transmitatorului mai avem nevoie de un mic ciruit auxiliar constand dintr-un VU-metru miniatural si doua diode.
Terminati emitatorul pe o rezistenta de 50Ω , conectati circuitul auziliar la jonctiunea dintre L2 si borna de antena si reglati pe C7 pt deviatie maxima a indicatorului.
Antena de emisie este formata din 8 metri de conductor adecvat, suspendat vertical, de exemplu pe un copac. Baza antenei ese alcatuita din 3 ramnificatii de cate 4 metri, din sarma, intinse pe pamant pt a forma un plan de legare la pamant adecvat.
Bobina pt circuitul de acord al antenei consta din 42 de spire ( cu derivatie la 4 spire) din sarma de cupru emailata SWG30 (Ø = 0.3 mm) bobinata pe un miez toroidal tip T50-2.
Reglajul fin al antenei se face prin reglarea unui trimer de 500pF pana cand se produce deviera maxima a indicatoruli aparatului de masura conectat la antena.
“Vulpea” pe care v-o propunem aici este de fapt un mic emitator care emite un cod in banda de 80 m. Este alimentat de la o baterie PP3, de 9 V; in functionare absoarbe un curent sub 30 mA.
Rafalele de impulsuri, generate de N2, sunt utilizate pentru a modula purtatoarea generata de T1, care lucreaza pe o frecventa cuprinsa intre 3.3 Mhz si 4.3 MHz.
Rafala tonului modulat in amplitudine este amplificat in N3-N6 si apoi livrat unei antene, prin intermediul filtrului L1-L2-C7-C8. Puterea transferata antenei este de 200 mW.
Pentru a realiza reglajul fin al transmitatorului mai avem nevoie de un mic ciruit auxiliar constand dintr-un VU-metru miniatural si doua diode.
Antena de emisie este formata din 8 metri de conductor adecvat, suspendat vertical, de exemplu pe un copac. Baza antenei ese alcatuita din 3 ramnificatii de cate 4 metri, din sarma, intinse pe pamant pt a forma un plan de legare la pamant adecvat.
Bobina pt circuitul de acord al antenei consta din 42 de spire ( cu derivatie la 4 spire) din sarma de cupru emailata SWG30 (Ø = 0.3 mm) bobinata pe un miez toroidal tip T50-2.
Reglajul fin al antenei se face prin reglarea unui trimer de 500pF pana cand se produce deviera maxima a indicatoruli aparatului de masura conectat la antena.
Schema circuit vanatoare de vulpi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu