Hobby

In aceasta pagina va vom prezenta pentru pasionatii de electronica cum sa execute anumite montaje electronice foarte interesante si deosebit de uitile in viata noastra de zi cu zi:

Schema simpla emitator de baza in infrarosu

Emitatorul este destinat folosirii impreuna cu acest receptor in infrarosu. Functioneaza cu 2 baterii de 1.5V sau cu o baterie cu litiu de 3V. Pentru a rezulta un montaj compact si totusi o buna stabilitate a frecventei, schema foloseste un oscilator cu retea de defazare.
Curentul consumat depinde de tensiunea de alimentare si de durata cat se mentine apasat S1. Cand Ub = 2V, frecventa este de 29.3 kHz, curentul de varf prin LED-uri este de 25 mA si curentul total consumat este de 27 mA. Cand Ub = 3.2 V, frecv este de 30.4 kHz, curentul de varf prin fiecare led este de 64 mA si curentul total consumat este de 67mA. La aceasta tensiune de alimentare distanta de lucru dintre prototipul emitatorului si receptor a fost de 13 metri.
Curentul consumat se poate reduce prin conectarea in serie cu S1 a unui grup paralel RC (R = 10 kΩ ;C = 1000uF/6.3V). La apasarea lui S1 rezulta numai un impuls scurt de curent. Chiar daca se mentine apasat S1, curentul nu poate depasi 300uA.

Schema circuit emitator in infrarosu

  

Schema simpla detector de metale 

Inima circuitului detector de metale este integratul CS209A. Detectorul de metale este format dintr-o bobina de 100uH. Integratul are un oscilator care formeaza impreuna cu bobina un circuit LC, inductanta bobinei modificandu-se la aproprierea de obiecte metalice.

Ledul 1 se va aprinde si buzzerul va suna cand bobina isi va schimba inductanta. Setarea este usoara, VR1 este ajustat ( la departare de metale ) asa incat ledul se aprinde si buzzerul suna, apoi se ajusteaza pana cand ledul si buzzerul se opresc.

Schema detector metale

Schema metronomului electronic

Schema acestui montaj de metronom electronic nu este tocmai moderna, dar este un montaj ieftin si fiabil. Este folosit cunoscutul releu de timp 555 care este conectat ca multivibrator astabil si produce impulsuri regulate care pot fi auzite la un difuzor dupa ce au trebut printr-un tranzistor pilot.

Frecventa impulsurilor metronomului (indicator de timp pentru studiul muzicii) poate fi reglata cu P1. Tensiunea de alimentare de 9V face montajul foarte potrivit poentru alimentarea de la baterie. Daca se utilizeaza un difuzor cu impedanta mica, de 8 Ω, trebuie adaugata o rezistenta serie (1 W), pentru a mari rezistenta ohmica prea mica. In afara de aceasta, se asigura o durata de viata mai mare pentru baterie, prin curentul mai mic absorbit.

Cronometru cu avertizare optica si acustica

Aceasta schema de cronometru cu avertizare optica si acustica indeplineste anumite nevoi, de exemplu: Daca pun la copt o prajitura care trebuie scoasa dupa o ora (1h) sau pun la fiert niste oua moi care in momentul in care apa incepe sa clocoteasca apas pe butonul Start al montajului care este programat pe 2 minute si 30 secunde (2,30) dupa trecerea timpului programat se aprinde Ledul si suna difuzorul din montaj.

Schema cronometru electronic

Acest montaj il poti programa de la 1 minut (1″) la 6 ore (6h) dupa necesitati. Mentionez ca daca marim valorile potentiometrului si a condesatorului de 2200 μF, timpul de programare creste peste 6 ore (6h). Singurul lucru mai greu este gradarea (scrierea) in minute si ore a potentiometrului care se face prin tatonare rotind potentiometrul si apasand de “n” ori butonul Start.
Punerea in functiune se face in felul urmator:
Se inchide intrerupatorul I. Se fixeaza potentiometrul pe pozitia orei dorite si se apasa micro-intrerupatorul Start si dupa trecerea timpului dorit Ledul se aprinde si difuzorul suna pana cand apasam Start sau deschidem intrerupatorul I. Valorile pieselor sunt notate pe schema.

Tantar electronic

Montajul se comporta ca un tantar adevarat: imediat ce se intuneca acesta incepe sa bazaie in mod suparator. Cum se lumineaza ele redevine mut, astfel ca, la fel ca in cazul tantarului veritabil este foarte greu de reperat.
Tensiunea de la pinul 2 al lui IC1a determinca daca tantarul este activ sau nu. Nivelul acestei tensiuni depinde de rezistenta fotovaristorului R1 si de reglajul cu P1.
Dureaza aproximativ 90 de secunde pana cand C3 se va incarca complet si in acest interval pinul 6 al lui IC1b va fi in starea H.
Imediat ce tensiunea la acest pin scade sub pragul inferior al lui IC1b, iesirea portii (pinul 4) trece in starea H. Ca urmare, Ic1c incepe sa oscileze. La iesirea oscilatorului va fi produs un semnal dreptunghiular ca va fi trecut prin bufferul IC1d si apoi aplicat buzerului. Buzzerul va functiona atata vreme cat T2 este deschis iar tonul bazaitului nu va continuu si complet aleator.
De indata ce se lumineaza, potentialul de la pinul 2 ala lui IC1a scade, ceea ce determina descarcarea rapida a lui C2 prin Di si R4, astfel incat oscilatorul se blocheaza imediat.
Curentul ce se stabileste prin circuit este de numai n2-5 mA, astfel daca folosim o baterie de 9V, aceasta va avea o durata de functionare destul de lunga.

Schema circuit tantar electronic

Schema alungare caini, anti-caini

Aceasta schema anti caini va ajuta sa scapati de cainii vagabonzi care nu au altceva de facut decat sa va latre incercand sa va muste.

Circuit anti-caine

Vanatoare de vulpi

Aceasta binecunoscuta activitate a radioamatorilor nu are nimic in comun cu vanarea vulpilor ci consta in cautarea de catre un numar de “radio-vanatori”, a unui transmitator ascuns.
“Vulpea” pe care v-o propunem aici este de fapt un mic emitator care emite un cod in banda de 80 m. Este alimentat de la o baterie PP3, de 9 V; in functionare absoarbe un curent sub 30 mA.
Rafalele de impulsuri, generate de N2, sunt utilizate pentru a modula purtatoarea generata de T1, care lucreaza pe o frecventa cuprinsa intre 3.3 Mhz si 4.3 MHz.
Rafala tonului modulat in amplitudine este amplificat in N3-N6 si apoi livrat unei antene, prin intermediul filtrului L1-L2-C7-C8. Puterea transferata antenei este de 200 mW.
Pentru a realiza reglajul fin al transmitatorului mai avem nevoie de un mic ciruit auxiliar constand dintr-un VU-metru miniatural si doua diode.

Terminati emitatorul pe o rezistenta de 50Ω , conectati circuitul auziliar la jonctiunea dintre L2 si borna de antena si reglati pe C7 pt deviatie maxima a indicatorului.
Antena de emisie este formata din 8 metri de conductor adecvat, suspendat vertical, de exemplu pe un copac. Baza antenei ese alcatuita din 3 ramnificatii de cate 4 metri, din sarma, intinse pe pamant pt a forma un plan de legare la pamant adecvat.
Bobina pt circuitul de acord al antenei consta din 42 de spire ( cu derivatie la 4 spire) din sarma de cupru emailata SWG30 (Ø = 0.3 mm) bobinata pe un miez toroidal tip T50-2.
Reglajul fin al antenei se face prin reglarea unui trimer de 500pF pana cand se produce deviera maxima a indicatoruli aparatului de masura conectat la antena.

Schema circuit vanatoare de vulpi

Emitatoare FM

Emitator FM

      Emiţătorul descris este de mare sensibilitate şi extrem de versatil si poate fi folosit in cele mal diferite aplicaţii.
Literatura de specialitate (dar în special revistele destinate celor care au ca hobby montajele electronice de tot felul) este plină de scheme pentru mini şi microemiţătoare. Montajul propus a fost proiectat şi realizat practic de autor în scopul obţinerii unor performanţe care să depăşească pe cele ale unui banal "microfon fără fir" produs de multe ori ca jucărie pentru amuzamentul copiilor.După cum se poate remarca în figura 1, montajul este suficient de simplu pentru a fi realizat chiar de constructorii începători. Pentru că, aceştia au "oroare" de confecţionarea şi reglarea bobinelor, de data aceasta bobina este realizată direct pe cablajul imprimat (sub forma unei bucle dreptunghiulare) ceea ce duce la dispariţia problemei "tragerii în bandă".
      Frecvenţa pe care funcţionează miniemiţătorul nostru este de 88...108MHZ, deci banda UKW si ea trebuie să cadă neapărat în afara oricărui post de radiodifuziune ce ar putea fi bruiat.
Raza de acţiune a aparatului nu depăşeşte 100m şi nu poale produce interferenţe cu diverse posturi decât la vecinii dvs. apropiaţi, dar o regulă elementară de etică trebuie să vă facă să vă abţineţi de la aşa ceva (poate doar pentru glume de 1 aprilie!).
     O altă particularitate importantă a miniemiţătorului este şi aceea că tensiunea pe dioda varicap dublă (de tip BB204) este stabilizată cu circuitul integrat IC2 (de tip 78L05 în capsulă de plastic) fapt ce nu permite "fuga" frecvenţei centrale pe care va fi acordat, doar în limite foarte mici.

     Frecvenţa se stabileşte din P2 în zona superioară a benzii, adică 100...108MHz unde nu sunt posturi de radiodifuziune active; dacă din contră se doreşte a se emite în zona inferioară a benzii, deci 87,5...88,5MHz se va alege valoarea condensatorului ceramic C8 în limitele 4,7...15pF.Sunetele ce trebuie transmise sunt captate de microfonul cu electret si apoi sunt amplificate de cele două etaje realizate cu circuitul integrat dublu de tip TL082 (MC1458 sau similare). O dată amplificat, semnalul disponibil la pinul 7 al integratului este aplicat prin intermediul capacităţilor C4 şi C5 (înseriate cu R9) diodei varicap duble care, fiind în paralel pe circuitul oscilant, realizează modulaţia de frecvenţă a oscilatorului realizat cu tranzistorul T (de tip pnp - BF497T, BF272AE, etc.).
Reglajul sensibilităţii (care depinde de destinaţia ce se va da rniniemiţătorului) se face cu semireglabilul P1, astfel încât să se obţină în timpul utilizării o deviaţie cât mai apropiată de cea standard (±75kHz) care, neputând fi măsurată cu un deviometru, se va face "după ureche".
     Dacă se doreşte creşterea uşoară a razei de acţiune, pe lângă folosirea unui receptor cat mai sensibil prevăzut cu CAF (control automat de frecvenţă), se va monta la circa o treime de masă pe bucla bobinei-antenă o antenă telescopică de 75cm (prin intermediul unui condensator ceramic de 10...12pF).
In final câteva idei pentru utilizarea montajului:
- supravegherea  unui copil,  bătrân  sau  bolnav ce se găseşte în  altă cameră decât a dvs.  din acelaşi apartament;
-  înregistrarea de la distanţă a ciripitului păsărelelor din pomi sau a sunetelor liliecilor din peşteri (ajutor pentru tinerii ornitologi şi naturalişti);
-  ghidarea unui amic - radioamator care orientează o antenă pe casă (sau bloc);
-  plasarea emiţătorului în garajul în care tocmai lucraţi; pe timpul pauzei de masă veţi evita vizita unor musafiri  nedoriţi  care  să cotrobăie prin scule;

Desenul circuitului imprimat este prezentat în figura 2, iar cel e amplasare a pieselor în figura 3.

Mini Emitator FM 100 - 108 MHz

        Cu acest emiţător miniatură puteţi realiza o “legătură radio”, la o distanţă de ordinul a 20...50metri, în banda de 100..,108MHz. Emiţătorul este modulat în frecvenţă. Pentru a realiza legătura aveţi nevoie şi de un receptor în banda de UUS pentru posturi radio cu modulaţie de frecvenţă (FM), adică pentru banda 88...108MHz. Schema electrică este prezentată în figura 1 iar amplasarea componentelor şi desenul cablajului în figura 2.

Date tehnice:

-tensiunea de alimentare 9Vcc ;

-sensibilitatea la intrarea pre-amplificatorului audio 5mV

-banda FM 100-108 MHz

-dimensiuni PCB 45 x 70 mm

 Amplificatorul de microfon (vezi schema electrică) este realizat cu tranzistoarele T2 şi T3. Gradul de modulaţie se stabileşte cu ajutorul potenţiometrului semireglabil R4. Modulaţia de frecvenţă este realizată cu ajutorul diodei varicap D1-BB221. Oscilatorul este compus din tranzistorul T1, inductanţa L1 (realizată pe cablajul imprimat) şi din componentele R1 şi capacităţile C1...C5. Condensatorul C4 este de tipul timer şi ajută la stabilirea frecvenţei de lucru. Alimentarea se face de la o sursă cu tensiunea de 9...12V sau, cel mai comod, de la o baterie F22 de 9V.

Mod de conectare a unui microfon

Mixer pentru emisie radio

      Acest oscilator oferă semnale în ecartul de frecvenţe de 134,3...l35,3MHz. Pentru a putea lucra în emisie, acest semnal trebuie mixat cu un al doilea semnal cu frecvenţa de 10,7MHz, modulat în frecvenţă. Deviaţia de frecvenţă (la modulaţie maximă) trebuie să fie de ±3kHz. Astfel, vom obţine, la ieşirea mixerului prezentat, 80 de canale de emisie sau recepţie decalate cu l2,5KHz in banda de 145...146MHZ.
Tranzistorul T1 (vezi figura 1) realizează defazarea cu 180° a semnalului de 10,7MHz-MF. Aceste semnale defazate şi egale ca valoare, se culeg din circuitele de colector şi emitor ale lui T1 şi sunt aplicate pe porţile celor două tranzistoare de tipul BF256 (T2 şi T3).
      La sursele acestor tranzistoare se aplică, în fază, semnalul de la VCO cu frecvenţa de 134,3...135,3MHz. În circuitul drenelor tranzistoarelor T2 şi T3 este conectat filtrul complex format de L1, L2 şi L3 împreună cu condensatoarele aferente (C7...C10) acordat pe 145...146MHZ.
Cu ajutorul semireglabilului P2 se realizează "echilibrarea" mixerului, astfel încât la ieşire să nu apară, practic deloc, semnalul de la VCO. La ieşire trebuie să se obţină numai semnal a cărui frecventă să fie egală cu suma frecvenţelor semnalelor aplicate: 134,3MHz şi 10,7MHz, adică 145MHz. Acest reglaj necesită folosirea unui frecvenţmetru.
      Tranzistorul T4 funcţionează în clasa A şi amplifică semnalul cu frecvenţa de 145MHz.Tranzistorele T5  şi  T6 funcţionează în clasa C şi, la rândul lor, amplifică în continuare acest semnal. Pe cablajul imprimat este prevăzută posibilitatea adăugării unui rezistor între baza tranzistorului T6 şi plus, pentru trecerea acestui etaj în altă clasă de funcţionare atunci când se lucrează şi în SSB.

Tranzistorul T6, de tipul BLY61, necesită un radiator corespunzător deoarece consumă un curent de ordinul 80...100mA. În fotografie se vede tipul de radiator folosit, între radiator şi corpul tranzistorului BLY61 se va aplica un strat subţire de vaselină siliconică termoconductoare.
Puterea minimă utilă la ieşire este de 500mW pe o sarcină de 50 Ω. Numai o realizare atentă şi corectă a montajului va permite obţinerea rezultatelor prezentate. Bobina L1 trebuie executată cu mare atenţie deoarece, aşa cum este cunoscut, numai o simetrie mecanică asigură o simetrie electrică, înfăşurările L5 şi L7 au acelaşi sens de bobinare.
Ecranele bobinelor L1-L2, L3-L4 sunt de tipul celor folosite în transformatoarele de FI-455kHz si au cotele de 10 x 10 x 12 mm.
Desenul de amplasare a componentelor pe cablaj (120 x 40 mm) este prezentat în figura 3, iar desenul cablajului imprimat la scara de 1:1 în figura 2.

 Montajul funcţionează corect numai atunci când, prin întreruperea, pe rând, al unuia din semnalele supuse mixării (134,3MHz sau 10,7MHz), la ieşire nu va apare nici un fel de semnal, în tot timpul reglajelor şi măsurătorilor trebuie să se conecteze la ieşire, prin intermediul unui tronson de cablu coaxial cu lungimea de 50...80cm, o sarcină rezistivă de 50...75Ω (în concordanţă cu impedanţa cablului coaxial folosit).

Toate condensatoarele însemnate pe schemă cu CF sunt de tipul multistrat şi au valoarea de 100nF, cu o tensiune minimă de lucru de 25V. Celelalte condensatoare au suport ceramic.Toate rezistoarele sunt de 0,25W şi au toleranţa de ±5%.

Amplificatoare stereo

Amplificatoare stereo

Amplificator audio 2x30W Stereo

        Amplificatorul audio (stereo) K4003, cu toate că este foarte compact, oferă la ieşiri un semnal de înaltă calitate şi o putere relativ mare, mulţumită utilizării circuitului integrat monolitic tip TDA1521.Montajul este uşor de realizat şi nece­sită un număr redus de componente auxi­liare. Amplificarea totală, pentru fiecare canal în parte, este de 30dB, (circa 32 ori).

Circuitului imprimat are dimensiunile de 50 x 70mm. Amplificatorul, mai exact circuitul integrat TDA1521, necesită un radiator corespunzător, aşa cum se vede şi în fotografie.

Intrările celor două amplificatoare interne se regăsesc pe pinii - INV1 (pin 1) şi INV2 (pin 9), în serie cu condensatoare­le nepolarizate de 1pF, C4 şi C5. Deoarece alimentarea cu energie electrică se face cu 2 tensiuni simetrice (±12V), difuzoarele se conectează galvanic între cele două ieşiri (pin 4 şi pin 6) şi punctul (median) de masă. Pentru a evita eventualele oscilaţii parazite de frecvenţe mari, la cele două ieşiri au fost conectate două reţele atenuatoare formate din C1R1 şi C2R2. Aceste 2 reţele mai au şi scopul de a reduce defazarea între semnalele de intrare şi cele de ieşire, având în vedere că sarcinile au un caracter preponderent inductiv (difuzoarele).Intrările neinversoare INV1 si INV2 sunt conectate la masă.

Alimentarea amplificatoarelor se face în curent alternativ. Pentru aceasta avem ne­voie de un transformator care să ofere în secundar un semnal de 2 x 12V. Se reco­mandă ca aceste tensiuni să fie egale.

Redresarea tensiunii alternative se face cu 4 diode de tipul 1N5404, iar filtrarea - cu cele două condensatoare C6 şi C7 de câte 4700pF fiecare, legate în serie. Capacitatea C3 de 100nF are rolul de a filtra eventualele semnale de frecvenţă mare. Fără semnal la intrare montajul consu­mă circa 70mA, iar la sarcină maximă curentul consumat poate ajunge la 2A. Aceste valori trebuie avute în vedere când se alege transformatorul de reţea şi diodele redresoare (D1...D4).                                                                                                         

   Date tehnice :

• Alimentare: 2 x12V ;
• Puterea maximă RMS: 2X15W/4Ω , 2x10W/8Ω ;
•  Putere maximă muzicală: 2 x 30W / 4Ω ;
• Sensibilitate: 300mV/20k Ω ;
• Banda de frecventă: 7Hz...60kHz (-3dB);
• Raport semnal/zgomot: 98db ;
• Diatonia: -70db ;
• Protecţie la suprasarcini şi la scurt-circuit (max. 1 oră).

  Amplificator audio 2x15W

  

  
        
        Circuitul integrat TDA2005 este un amplificator audio de putere, stereo, ce funcţionează în clasa B, proiectat   special   pentru    aplicaţii    la    radio-casetofoanele auto: booster de putere. Circuitul are o capabilitate în curent de până la 3,5A şi poate funcţiona bine pe o sarcină a cărei impedanţă coboară până la 1,6Ω  (în   aplicaţiile  stereo)  obţinându-se  o  putere muzicală mai mare de 20W (configuraţia în punte). Se prezintă într-o capsulă MULTIWATT, configuraţia pinilor fiind oferită în figura 2.
  TDA2005 dispune de un sistem de protecţie la scurtcircuit al ieşirilor la masă, la supratensiuni de scurtă durată, la sarcini preponderent inductive şi la supratemperatura cip-ului provocată fie de o suprasarcină la ieşire, fie de o răcire incorectă a acestuia. Tensiunea maximă până la care poate lucra circuitul integrat este 18V.
          În diagrama din figura 3 este prezentat cum variază puterea disipată de circuit funcţie de modul de răcire - temperatură ambiantă, având ca parametru rezistenţa termică capsulă-radiator. Aceasta va ajuta la alegerea corectă a radiatorului de răcire. 
  

  

  
  

  
  

  

  
  

        Propunem spre realizare practică un amplificator stereo ce oferă o putere muzicală de 15W pe sarcină de 2Ω, cu distorsiuni maxime de 10%, realizat cu TDA2005. Schema electrică de principiu este prezentată în figura 1.
  Principalele caracteristici tehnice ale amplificatorului sunt oferite în tabel. Banda de frecvenţă reprodusă la 3dB este situată în gama 50Hz...15kHz, iar curentul absorbit de la sursa de alimentare este tipic 2,2A.Amplificatorul poate funcţiona şi cu putere redusă de 9W pe o sarcină de 4Ω/canal.
         Intrările de semnal se regăsesc la pinii 5 şi, respectiv 1, semnalul de audiofrecvenţă aplicându-se prin intermediul condensatoarelor C1, respectiv C2 cu valoarea de 4,7µF. Ieşirile de semnal sunt la pinii 8 şi 10 (grupurile R6-C8 şi R7-C9 preîntâmpină oscilaţiile), difuzoarele cuplându-se la aceştia prin intermediul unor condensatoare de mare capacitate: 2200µF(C12 şi C10).

  
  

  

  
  

           Calea de reacţie negativă este realizată cu R2, R3 şi C5 pe un canal, respectiv R4, R5 şi C7 pe celălalt. Amplificarea în tensiune se poate modifica pe fiecare canal conform relaţiilor:
  Au1 = 1 + R2/R3
  Au2 = 1 + R4/R5
           În cazul unei amplificări mari există pericolul de a apare oscilaţii care duc la distrugerea circuitului integrat TDA2005. De aceea se recomandă să nu se mărească exagerat valoarea amplificării.
  La intrare semnalul audio trebuie să aibă valoarea de 120mVet pentru RL = 2Ω sau 140mVet pentru RL = 4Ω. Toate rezistoarele sunt de 0,25W cu excepţia lui R6 şi R7 care sunt de 0,5W. 

  
  

  

  
  

  
  

          Desenul circuitului imprimat este prezentat în figura 4, iar cel de amplasare a componentelor în figura 5.
  Montajul se alimentează cu tensiune continuă (obligatoriu foarte bine filtrată) curpinsă în intervalul 12...18V, condensatorul C11 eliminând perturbaţiile de mare frecvenţă. Grupul R1-C3, conectat la pinul 3 al circuitului integrat, filtrează suplimentar tensiunea de alimentare a etajelor de semnal mic (a preamplificatoarelor de la intrare).

  
  

  

  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

  
  

Amplificatoare de putere

Amplificatoare si preamplificatoare

Amplificator audio 100W

        Amplificatoarele audio de mare putere sunt montaje construite cu scopul de a crea o putere acustică corespunzătoare într-un spaţiu dat. De obicei aceste spaţii sunt săli de spectacol, spaţii de divertisment, săli de clasă în şcoli şi facultăţi unde numărul persoanelor este destul de mare şi unde propria lor prezenţă creează un fond sonor de o anumită intensitate.Un amplificator destinat scopurilor enunţate poate fi realizat cu circuitul integrat TDA 7294, circuit în tehnologie DMOS, care poate debita o putere muzicală de 100W pe o incintă acustica de 4 sau 8 ohmi.Circuitul integrat TDA 7294 este de tip mono deci pentru realizarea unui sistem de sonorizare stereo sau mai complex, vor fi folosite un număr corespunzător de amplificatoare.
          Din datele de catalog se impune ca acest circuit să se alimenteze cu tensiune diferenţială la care se stabileşte ca valoare maximă 35V. Se va alimenta deci cu ±35 V atunci când sarcina are 8 ohmi, dar numai cu ±27V când sarcina are 4 ohmi.
În aceste situaţii se poate obţine puterea muzicală de 100W şt puterea medie în regim sinusoidal de 70W.
Curentul absorbit de la sursă este de 1,5A sau 2A funcţie de impedanţa sarcinii:   8   ohmi   sau   4   ohmi.   Acest amplificator este în zona montajelor de înaltă fidelitate,  notata  curent  HI-FI, fiindcă gama frecvenţelor reproduse este cuprinsă  între  20   Hz  şi  20   KHz cu distorsiuni sub 0,5% iar câştigul mediu W tensiune este de ordinul a 30 dB.La amplificator se regăsesc şi funcţiile STAND-BY respectiv MUTE.
              Aşa cum apare în schema electrică aceste funcţii se realizează automat la conectarea alimentării, deci practic nu se aud în difuzor zgomotele de tranziţie fiindcă constanta de timp decalează funcţionarea amplificatorului faţă de ajungerea la valoarea nominală a tensiunii de alimentare.
La oprire efectul muting este primul care acţionează fiindcă descărcarea condensatorului C3 se face prin D1 şi R5 iar în modul STAND-BY descarcă prin R6 condensatorul C4, iar R6 are valoarea mai mare ca R5

           Din graficul alăturat unde sunt prezentate valoric şi în timp semnale pe diverse aplicaţii şi pini se poate urmări şi înţelege mai exact corelarea funcţiilor STAND-BY şi MUTE cu tensiunea de alimentare şi apoi deducerea timpului propriu-zis de funcţionare a amplificatorului în condiţiile puse. 

      Schema electrică cu nominalizarea valorică şi numerică a componentelor poate fi regăsită pe desenul de plantare.Utilizatorul acestui amplificator de mare putere atunci când urmează să-l monteze într-o cutie, în incinta unor boxe sau în orice lanţ electroacustic va trebui să respecte recomandările din desenul de mai jos.

Oricum, nu folosiţi amplificatorul fără ca circuitul integrat sa fie plasat pe un radiator de căldură după cum nu se va conecta la sursa de alimentare fără ca aceasta să fie verificată dacă debitează o tensiune mai mică de ±35V.
Tensiuni mari de alimentare pot provoca distrugeri ireversibile acestui valoros montaj.
Aceste recomandări se regăsesc sintetic şi în tabelul caracteristicilor tehnice proprii ale amplificatorului.
Iubitorii de muzică simfonica pot găsi în acest montaj amplificatorul ce realizează dinamica unei audiţii HI-FI de la pianissimo la fortissimo.

Amplificator 75W

     Un amplificator audio, in structura monofonică, cu mare capabllltate de curent la ieşire se poate realiza cu circuitul integrat TDA1514 produs de firma Philips. Acesta face parte din categoria Hi-Fi, fiind prezent In majoritalea blocurilor electronice din aparatele radio, TV sau alte montaje audio. Caracteristicile sale tehnice il recomandă si in echipamente cu prelucrare digitală a sunetului (echipamente Compact Disc).
Circuitul integrat beneficiază de protecţie electrică totală şi funcţiile Stand-by şi  Mute, activate de componente externe corect montate în circuit. TDA1514 funcţionează fie cu sursă de alimentare diferenţială, simetrică, fie cu sursă asimetrică.


     Amplificatorul audio prezentat (figura 1) are următoarele caracteristici tehnice:
• Putere de ieşire (RMS) P0: 50W pe o sarcină de 4Ω sau 30W pe o sarcină de 8Ω;
• Putere de ieşire muzicală: 75W pe o sarcină de 4Ω sau 45W pe o sarcină de 8Ω;
• Sensibilitate la intrare: 285mV/22kΩ;
• Alimentare: ±28V, consum maxim 2A;
•  Se poate cupla în punte cu un alt amplificator de acelaşi tip: 100W/ minim 8Ω,
Modul de cuplare în punte a două amplificatoare cu TDA1514 este oferit în figura 3, alimentarea se face de la o sursă diferenţială simetrică faţă de masă. 

Schema bloc internă a circuitului integrat TDA1514 este prezentată în figura 4, iar principalii săi parametrii electrici în tabel si diagrama din figura 2.

Banda la -3dB cu THD = -60dB este B = 20...25000Hz, iar rejecţia riplului tensiunii de alimentare (SVRR) este de 64dB,
În funcţionare normală tensiunea între pinii 3 şi 4 trebuie să fie cuprinsă între 6...7,25V, în regim de Muting 2...4,5V, iar în regim de Stand-by 0...0,9V. Tensiunea minimă de alimentare pentru a obţine regim de Stand-by trebuie să fie Vp = ±5...7V.
În ce priveşte alegerea radiatorului de căldură, se fac următoarele precizări.
Teoretic, puterea maxim disipată pentru P0 = 40W este:

 unde Vp = ±27,5V, RL = 8Ω. Considerând, de exemplu, o temperatură ambiantă de 50°C şi o temperatură maximă a joncţiunii de 150°C, rezistenţa termică joncţiune - capsulă {ambază) trebuie să fie:

     Deoarece rezistenţa termică a capsulei SOT131A, în care se prezintă TDA1514, este Rth < 1°C/W rezistenţa termică a radiatorului va fi < 4,3°C/W.Revenind la schema electrică a amplificatorului, prezentată în figura 1, se observă că acesta dispune de pornire lentă - soft start - la conectarea tensiunii de alimentare, realizată cu componentele C7 şi R4. Circuitul intră întâi în regim de Stand-by pentru o scurtă perioadă, apoi în regim de Muting după care trece în funcţionare normală. Astfel, se realizează protecţia incintelor acustice la punerea sub tensiune a montajului şi în acelaşi timp se elimină şi "pocniturile" caracteristice care sunt supărătoare.

      Grupul R5 - C5 preîntâmpină oscilaţiile care pot apărea pe ieşire, iar absenţa lor duce, deseori, la defectarea lui TDA1514. Amplificarea în tensiune se poate modifica conform relaţiei:

În cazul în care se utilizează două amplificatoare în punte modificarea amplificării trebuie făcută identic pentru ambele module. Borna B este utilizată la configuraţia în punte, conform cu figura 3.

Condensatoarele electrolitice trebuie să aibă tensiunea nominală de lucru mai mare de 35V cu excepţia lui C6 la care aceasta trebuie să fie mai mare de 63V. 

Toate rezistoarele sunt de 0,25W cu excepţia lui R5 care este de 0,5W.

Montajul se realizează conform cu desenele circuitului imprimat şi cel de amplasare a componentelor prezentate în figurile 5 şi 6, ambele date la scara 1:1.Montarea circuitului integrat se va face izolat electric faţă de radiator.

Amplificator 10 W

Schema electrică a amplificatorului este prezentată în fig. 5.8. Sem­nalul se aplică etajului de intrare care conţine tranzistorul T1, prin inter­mediul condensatorului C2. Se observă că acest etaj de intrare este rela­tiv perfecţionat, utilizîndu-se o conexiune de tip bootstrap în vederea măririi impedanţei de intrare generale a montajului. Din colectorul lui T1 semnalul se preia galvanic de către tranzistoarele T2, T3 care func­ţionează în cadrul montajului ca etaj pilot. Amplasarea tranzistoarelor T2, T3 într-un montaj de tip Darlington face ca etajul pilot să deţină o amplificare foarte mare, permiţând în final amplificatorului funcţionarea cu distorsiuni minime. 

Tranzistorul T1 realizează o configuraţie de tip superdiodă, constituind sursa de tensiune continuă necesară polarizării etajului final. în vederea optimizării funcţionării etajului final s-a prevăzut grupul R8,  R9 C5 care constituie o conexiune bootstrap. Etajul final conţine trauzistoarele T5, T6 şi T7, T8 amplasate intr-o configu­raţie de tip dublet super-G  în vederea prevenirii apariţiei unor oscilaţii ale amplificatorului, în funcţionarea la frecvenţe înalte, s-a prevăzut grupul R21 C7. Amplificarea generală a montajului este reglementată de grupul R22 C4 R14 careconstitute bucla de reacţie negativă globală.

Performauţele montajului sunt urmatoarele : P = 10 W , Zs = 4 Ω , ∆f = 40 Hz - 16 kHz ,  Zi = 82 kΩ , Ui = 250 mV , S/N ≥ 65 dB , THD < 0,2% TID < 0,1% . Reglajul tensiunii din M (U_{A /} 2) se face din potenţiometrul semireglabil R2, iar curentul I₀ = 40 mA se stabileşte actionînd semireglabilul R11.

Amplificator 5W

In fig. 5.7 este prezentată schema electrică a unui amplificator de  audiofrecvenţă care livrează o putere nominală de 5 W . Performanţele montajului sînt următoarele : P = 5 W , Zi = 85 kΩ , Zs = 4 Ω (8 Ω), ∆f = 40 Hz - 16 kHz , Ui = 250 mV , S/N ≥ 70 dB , THD < 0,2% TID < 0,1% unde Zs este impedanţa de sarcină nominală.

       Semnalul de intrare se aplică prin intermediul condensatorului C2  etajului de intrare care conţine tranzistorul T1. Din colectorul lui T1 se preia direct un semnal electric amplificat aplicat tranzistorului T2, care constituie etajul pilot al montajului. Sursa de tensiune continuă destinată polarizării este realizată într-o configuraţie de tip superdiodă cu ajutorul tranzistorului T3. Etajul final, realizat în clasa AB, este format din tran- zistoarele T4, T6 şi T5, T7 amplasate într-un montaj de tipul super-G. Semnalul de ieşire se va aplica difuzorului (grupului de difuzoare din incinta acustică) prin intermediul lui C8.

Bucla de reacţie negativă formată din grupurile R7 C4 şi R5 C3 regle­mentează amplificarea generală a montajului. în vederea utilizării unei impedanţe de sarcină de 4 O sau 8 £2 pentru aceeaşi configuraţie a mon­tajului, s-au prevăzut valori diferite pentru unele componente electrice în vederea obţinerii aceleaşi puteri de 5 W în ambele cazuri .Valorile sunt prezentate în tabelul urmator :

După realizarea practică reglajele necesare constau în realizarea tensiunii cu valoarea U_A / 2 măsurată în punctul M şi stabilirea valorii curentului de mers în gol. Reglajele se fac cu intrarea montajului pusă la masă şi impedanţă de sarcină (difuzorul) la ieşirea amplificatorului. Sta­bilirea punctului median de funcţionare (tensiunea măsurată în M) se face prin acţionarea potenţiometrului semireglabil R1. Stabilirea valorii curen­tului de mers în gol, I₀ = 25 mA , se face acţionînd cursorul potenţiome- rului semireglabil R6. După efectuarea acestor reglaje se înlătură stra- pul de la intrarea montajului, iar amplificatorul este gata de funcţionare.